Capra cu trei iezi – Ion Creangă
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o capră care avea trei iezi. Capra își iubea iezii și le purta de grijă, dar avea și o mare frică de lupul cel flămând care umbla prin pădure.
Într-o zi, capra trebuia să plece după cumpărături și le spuse iezilor:
– Dragii mei iezi, eu plec până la târg să cumpăr de-ale gurii. Voi să nu deschideți ușa nimănui decât mie. Când mă întorc, voi spune: “Deschideți ușa, dragii mamei, că mama v-a adus merinde și vouă”. Dacă auziți alt glas, să nu deschideți, chiar de ar zice că vine din partea mea.
Iezii i-au promis că vor ține minte și capra a plecat. În timp ce capra era la târg, lupul cel flămând a venit la ușa lor. El a ascultat ce a spus capra înainte să plece și a hotărât să încerce să păcălească iezii.
Lupul a ajuns la ușă și, imitând vocea caprei, a spus:
– Deschideți ușa, dragii mamei, că mama v-a adus merinde și vouă!
Iezii au auzit glasul și au început să se întrebe dacă este într-adevăr mama lor. Cel mai mare dintre iezi, care era mai isteț, a spus:
– Nu deschideți, fraților, că nu este glasul mamei noastre!
Lupul, văzând că nu a reușit, s-a dus la fierar să-i ascută limba pentru a îmbunătăți imitația. Apoi s-a întors la ușa iezilor și a încercat din nou:
– Deschideți ușa, dragii mamei, că mama v-a adus merinde și vouă!
De data aceasta, glasul părea mai convingător. Iezii cei mici au vrut să deschidă, dar cel mare a insistat:
– Stați să vedem mai întâi piciorul, să ne asigurăm că este mama!
Lupul, știind că piciorul său nu seamănă cu cel al caprei, s-a dus la cizmărie și și-a pus o cizmă de piele albă. Întors la ușă, a ridicat piciorul acoperit de cizmă, iar iezii, văzând piciorul alb, au deschis ușa.
Lupul a intrat în casă și a prins pe cei doi iezi mai mici, lăsându-l pe cel mare să fugă și să se ascundă. Apoi a mâncat pe cei doi iezi și a plecat.
Capra s-a întors acasă și a găsit ușa deschisă, iar pe cel mai mare dintre iezi ascuns, tremurând. Iedul cel mare i-a povestit ce s-a întâmplat. Capra plângea și își blestema soarta. Împreună cu iedul cel mare, a pus la cale un plan de răzbunare împotriva lupului.
Răzbunarea caprei
Capra și iedul cel mare au pregătit un plan ingenios. Capra a gătit o mâncare gustoasă și a umplut o căldare cu apă fierbinte. Apoi a pus masa, a acoperit căldarea și a așteptat.
Lupul, văzând că este ospăț la casa caprei, a simțit mirosul și a venit să vadă ce se întâmplă. Capra l-a invitat să intre, prefăcându-se prietenoasă. Lupul, pofticios, a intrat fără să bănuiască nimic.
În timp ce mânca, capra și iedul au acționat rapid. Au împins căldarea cu apă fierbinte peste lup, care a urlat de durere și a fugit pe fereastră. Astfel, capra și iedul cel mare au scăpat de lupul cel rău.
Concluzii și lecții din povestea “Capra cu trei iezi”
Povestea “Capra cu trei iezi” scrisă de Ion Creangă este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite povestiri din literatura română. Acest basm nu doar că ne oferă o intrigă captivantă, dar aduce în prim-plan teme și lecții de viață importante.
1. Dragostea maternă și protecția: În centrul poveștii se află dragostea necondiționată a mamei capră pentru iezii săi. Aceasta își sacrifică confortul și siguranța pentru a le oferi copiilor săi un trai mai bun. În ciuda greșelii făcute de iezi, capra nu renunță la ei și își dedică toate eforturile pentru a-i proteja.
2. Naivitatea copilăriei: Povestea scoate în evidență și naivitatea caracteristică vârstei fragede. Cei doi iezi mici sunt ușor păcăliți de vocea și aparențele false ale lupului. Aceasta ne amintește de vulnerabilitatea copiilor și nevoia de a-i educa pentru a recunoaște pericolele ascunse.
3. Inteligența și precauția: Iedul cel mare, deși tânăr, dovedește o inteligență și precauție deosebită. El este sceptic și își folosește mintea pentru a analiza situația, ceea ce îl salvează de la pieire. Astfel, povestea subliniază importanța gândirii critice și a analizei înainte de a acționa.
4. Răzbunarea vs. dreptatea: Finalul poveștii ne prezintă un aspect mai întunecat al naturii umane: dorința de răzbunare. Capra, în loc să caute o soluție pașnică, alege să se răzbune pe lup pentru pierderea iezilor săi. Această parte a povestirii poate deschide o discuție despre diferențele dintre răzbunare și dreptate și despre cum ar trebui gestionate conflictele.
5. Moralitatea și înțelepciunea: “Capra cu trei iezi” este o poveste care, de-a lungul generațiilor, a oferit lecții valoroase despre moralitate și înțelepciune. Ea ne învață despre riscurile de a avea încredere oarbă și despre necesitatea de a fi vigilenți și precauți.
Prin bogăția sa de teme și mesajele sale universale, “Capra cu trei iezi” rămâne o piatră de temelie în literatura pentru copii din România. Indiferent de vârstă, povestea lui Ion Creangă ne apropie de valorile esențiale ale vieții, oferindu-ne, în același timp, o lectură plăcută și instructivă.
