Avem pământ, avem hotare – Versuri
Avem pământ, avem hotare,
Dar dușmani avem destui,
Să ne stingă a noastră floare,
Să ne fure din copii.
Dar oricât ar fi de tare
Inamicul cel hain,
Noi suntem o țară mare,
Nu ne temem de străin.
Din Carpați până la mare,
Din câmpii până-n câmpii,
Avem plaiuri, avem zare,
Și pădurile-n câmpii.
Nu-i pământ mai mândru-n soare,
Nu-i popor mai drept și sfânt,
Avem pământ, avem hotare,
Și mândrie pe pământ.
Analiza versurilor și importanța operei
Versurile “Avem pământ, avem hotare” evocă un sentiment profund de apartenență și mândrie națională, subliniind bogăția și frumusețea naturală a țării, precum și determinarea și curajul poporului în fața provocărilor externe. Poezia se înrădăcinează în tradiția literaturii patriotice, având un puternic impact emoțional asupra cititorului și reamintindu-i de valorile și resursele inestimabile pe care le deține.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei opere este accentul pus pe unitatea și integritatea teritorială. Versurile subliniază că, deși inamicii pot fi numeroși și puternici, hotarele țării sunt apărate cu fermitate de un popor mândru și hotărât. Imagistica folosită în poezie este una sugestivă și vibrantă, de la “Carpați până la mare” și “pădurile-n câmpii”, reflectând diversitatea și bogăția geografică a țării.
Poezia se remarcă printr-un ton optimist și încrezător, demonstrând certitudinea că, indiferent de dificultățile întâmpinate, resursele naturale și spirituale ale națiunii vor prevala în fața oricărei amenințări. Această încredere este bine subliniată prin versurile care descriu țara ca fiind “o țară mare” și poporul ca nefiind temător de străini.
Acest sentiment de mândrie națională este amplificat printr-o serie de imagini poetice care evocă frumusețile naturale ale țării, plasând-o într-un cadru idilic și idealizat. Descrierea plaiurilor și câmpiilor, a pădurilor și a zării întinse, toate contribuie la crearea unui tablou impresionant al bogăției și diversității peisajului românesc.
Opera, deși scurtă, este densă în simbolism și emoție. Ea reușește să îmbine elementele geografice cu cele de mândrie națională într-o manieră care nu doar că informează, dar și inspiră. Versurile sunt un testament al dorinței de a proteja și aprecia ceea ce este nativ și autentic, într-o lume în continuă schimbare și provocare.
În concluzie, “Avem pământ, avem hotare” este mai mult decât o simplă poezie patriotică; este un manifest al rezilienței, al dragostei pentru țară și al dorinței de a menține viu spiritul național. Fiecare vers este o declarație de iubire și loialitate față de un pamant care, de-a lungul istoriei sale, a fost martor la numeroase încercări, dar a rămas neclintit. Această operă nu doar că îmbogățește literatura de specialitate, dar oferă și o perspectivă asupra valorilor și idealurilor care au modelat și continuă să modeleze identitatea unei națiuni. Este un memento al trecutului, dar și o încurajare pentru viitor, subliniind importanța protejării și valorificării resurselor noastre naturale și culturale.
