balada unui greier mic versuri

Balada unui greier mic – versuri

Balada unui greier mic – George Topîrceanu

Balada unui greier mic,

Pe-un picior de plai,

Pe-o gură de rai,

Iată vin în cale,

Se coboară vale,

Se coboară râpa,

Greierul mic,

Biet musafir,

Mic și străin.

Nici nu se-ncheie bine povestea,

Că vine iarna,

Vine cu vijelia ei,

Iar greierul mic,

Cu glas tremurat,

Își cântă amarnic,

Balada sa.

„De n-ar fi să mor,

Pe-o frunză de dor,

Cea mai tristă din grădină,

M-aș lega să cânt,

Dar e soarta rea,

Și nu pot cânta,

Când frunzele cad,

Când vântu-i turbat.”

Și așa se scurge vremea,

Greierul mic plânge-n noapte,

Fără să aibă puterea,

Să lupte cu soarta grea,

Sub un cer fără de stea,

Într-o noapte neagră,

Fără nicio vrajă.

Vede-n depărtare,

Lumini palid-aurii,

Și totuși iată-l,

Sub lumina lunii pline,

Cu inima sa mică,

Nu încetează să viseze,

La un loc mai cald,

Pentru a cânta din nou.

Analiză și Interpretare

„Balada unui greier mic” scrisă de George Topîrceanu este o poezie plină de emoție și simbolism, care reflectă atât frumusețea naturii, cât și fragilitatea existenței. Poezia începe cu introducerea unui greier mic, un simbol al vulnerabilității și al sensibilității în fața schimbărilor necruțătoare ale naturii. Prin folosirea unei imagini idilice „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, Topîrceanu creează o atmosferă de liniște și frumusețe, însă această liniște este rapid tulburată de venirea iernii.

Personajul principal, greierul, reprezintă visătorul, artistul sau oricare ființă fragilă care încearcă să supraviețuiască într-o lume dură. Prin versurile sale, poetul reușește să transmită o stare de melancolie și dor, greierul fiind un simbol al celor care, deși mici și neînsemnați, își doresc să își exprime sufletul și să contribuie cu armonia lor la frumusețea lumii. Cu toate acestea, realitatea dură a iernii, simbol al dificultăților și al schimbărilor inevitabile, pune la încercare rezistența și voința protagonistului.

Stările sufletești exprimate de greier sunt universale, reușind să atingă coarde sensibile în inimile cititorilor. Poezia este o metaforă a luptei pentru supraviețuire, a speranței și a dorinței de a găsi un loc mai bun, mai cald – un loc în care visele pot fi trăite și exprimate. Topîrceanu utilizează un limbaj simplu, dar pătrunzător, reușind să creeze imagini vizuale și emoționale puternice, care să rămână în amintirea celor care o citesc.

Greierul mic, cu vocea sa tremurată, devine un simbol al celor care, în ciuda adversităților, nu renunță la visele lor. Această reziliență, combinată cu sensibilitatea sa, îl face un protagonist cu care mulți se pot identifica. Într-o lume care poate părea uneori ostilă, mesajul poeziei este unul de speranță și perseverență. Greierul, deși mic și aparent vulnerabil, continuă să cânte și să viseze la un viitor mai bun, un mesaj care rezonează puternic cu cititorii indiferent de vârstă.

În concluzie, „Balada unui greier mic” de George Topîrceanu este o operă literară care depășește simpla poveste a unui greier și devine o meditație profundă asupra condiției umane, a fragilității și a puterii de a spera. Este o poezie care ne amintește de importanța viselor noastre și de curajul necesar pentru a le urma, chiar și în cele mai dificile momente. Această poezie rămâne o sursă de inspirație și reflecție pentru oricine se confruntă cu provocările vieții, oferindu-i o rază de lumină și o încurajare subtilă de a continua să cânte melodia proprie, indiferent de furtunile care apar în calea sa.