Deșteaptă-te, române – Andrei Mureșanu
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și cată-n jur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,
În astfel de periculoase vremi, se-nfrățișe cu-ncotropori.
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare și-ar atinge de soarta lui un gând,
Și-ar face-o fără veste, din sfânta ei cetoasă,
Pre-uniunea României, lucrată de un brand.
Prea lung ne-au fost somnul, ne-amânase vremea
În negrul ei coșciug;
Acum ne resălbăticește, în libertate vremea,
O, țară, să te vadă, puternică și lungă!
Analiza și semnificația operei
“Deșteaptă-te, române” este mai mult decât un simplu poem; este un simbol al unității naționale și al regenerării spiritului românesc. Scris de Andrei Mureșanu și devenit imnul național al României, acest poem a fost inspirat de Revoluția Română de la 1848, un moment crucial în istoria țării. Versurile puternice și emoționale au îndemnat poporul român să se ridice împotriva opresiunii și să își recapete libertatea și demnitatea.
Poemul începe cu o chemare la trezire, simbolizând necesitatea unei renașteri spirituale și naționale. “Din somnul cel de moarte” sugerează o stare de adormire și inactivitate, o metaforă pentru starea națiunii înainte de mișcările revoluționare. Versurile subliniază ideea de schimbare inevitabilă, de transformare și de acțiune imediată: “Acum ori niciodată.”
Un alt aspect important al operei este sentimentul de mândrie națională și de moștenire istorică. Referințele la “un sânge de roman” și la numele lui Traian evocă o conexiune puternică cu trecutul glorios al poporului român, sugerând că valorile și curajul strămoșilor pot fi regăsite și în prezent. Mureșanu face apel la unitate și la identitatea națională, evidențiind importanța solidarității în fața amenințărilor externe.
Îndemnurile la acțiune sunt susținute de imagini puternice ale naturii și ale luptei. “Voinici sute de mii” și “sar ca lupi în stâne” creează imagini vivide ale unei armate unite și puternice, gata să lupte pentru libertate. De asemenea, invocarea “umbrelor” eroilor naționali precum Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Ioan Corvin subliniază continuitatea luptei pentru libertate și independență.
Mesajul central al poemului este un apel la unitate și acțiune colectivă, subliniind că numai prin solidaritate și determinare se poate obține libertatea. Ideea de sacrificiu și de luptă pentru un ideal comun este o temă recurentă, îndemnându-i pe români să nu rămână indiferenți față de soarta națiunii lor.
În concluzie, “Deșteaptă-te, române” nu este doar un imn național, ci și o operă literară de mare valoare, care a avut un impact profund asupra conștiinței naționale românești. Mesajul său de trezire, de mândrie națională și de unitate continuă să inspire generații de români, rămânând un simbol al luptei pentru identitate și libertate. Poemul lui Andrei Mureșanu rămâne un testament al spiritului de neînfrânt al poporului român și al dorinței sale de a trăi în libertate și demnitate.
