Hora Unirii – Vasile Alecsandri
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
Mai muntenii și moldovenii
Și românii de la munte
Vin la Mica Unire-ntruna,
Toți să vadă Hora Bună!
Mândru-i jocul, larg de țară,
Răsunând de bucurie,
Tot românul să tresară,
Fie-n pace, fie-n urgie!
Iar când fraților o dorință
Ne va chema la luptă,
Un izvor ne va fi credința,
Pe sub tricolor deschisă!
Importanța și semnificația “Horei Unirii”
“Hora Unirii” este considerat unul dintre cele mai emblematice cântece patriotice din România, scris de Vasile Alecsandri în 1856. Poezia a devenit rapid un simbol al unității și fraternității românilor, fiind recitată și cântată la diverse evenimente naționale, în special în perioada Unirii Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859. Această poezie nu doar că celebrează unirea românilor din toate provinciile, dar și inspiră un sentiment de solidaritate și speranță pentru viitor.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale “Horei Unirii” este mesajul său de unitate și armonie. Alecsandri îndeamnă românii să dea mână cu mână, să renunțe la dușmănii și să îmbrățișeze frăția și omenia. Acest mesaj a fost deosebit de relevant în contextul istoric al vremii, când românii din diverse provincii căutau să își unească forțele pentru a obține independența și a-și afirma identitatea națională.
Poezia folosește imagini și simboluri puternice pentru a transmite această idee de unitate. De exemplu, “iarba rea din holde piară” și “piară dușmănia-n țară” sugerează dorința de a elimina toate obstacolele care stau în calea unirii. Totodată, imaginea horei, un dans tradițional românesc, reprezintă o metaforă perfectă pentru unitatea și armonia pe care Alecsandri o propune. Hora este un dans circular, în care participanții se țin de mâini și dansează împreună, simbolizând astfel solidaritatea și colaborarea.
Versurile invită, de asemenea, la o celebrare colectivă: “Mândru-i jocul, larg de țară, / Răsunând de bucurie”. Această idee de bucurie colectivă este importantă pentru a sublinia faptul că unirea nu este doar un act politic, ci și un eveniment de sărbătoare pentru toți românii. Mesajul este că, prin unitate și colaborare, românii pot depăși orice dificultăți și pot construi un viitor mai bun împreună.
În plus, “Hora Unirii” subliniază și importanța credinței și a dorinței de a lupta pentru idealuri comune. Versurile “Un izvor ne va fi credința, / Pe sub tricolor deschisă” evocă ideea de credință comună și de angajament față de idealurile naționale. Tricolorul, ca simbol al României, este un element central în această imagine, iar deschiderea sa subliniază ideea de acceptare și unitate.
În concluzie, “Hora Unirii” este mai mult decât o poezie; este un manifest al unității naționale și al identității românești. Versurile sale simple, dar puternice, au reușit să inspire generații întregi de români, fiind un simbol al dorinței de libertate și unitate. Cu un mesaj care transcende timpul, “Hora Unirii” rămâne relevantă și astăzi, amintindu-ne tuturor de importanța solidarității și a colaborării pentru a construi un viitor mai bun.
