Oda Bucuriei – Friedrich Schiller
Versurile originale ale “Oda Bucuriei” (în germană “An die Freude”) au fost scrise de poetul german Friedrich Schiller în anul 1785. Aceste versuri au fost ulterior folosite de compozitorul Ludwig van Beethoven în mișcarea finală a Simfoniei a IX-a, devenind cunoscute la nivel mondial ca imnul Europei.
Originalul (în germană)
Freude, schöner Götterfunken,
Tochter aus Elysium,
Wir betreten feuertrunken,
Himmlische, dein Heiligtum!
Deine Zauber binden wieder,
Was die Mode streng geteilt;
Alle Menschen werden Brüder,
Wo dein sanfter Flügel weilt.
Wem der große Wurf gelungen,
Eines Freundes Freund zu sein;
Wer ein holdes Weib errungen,
Mische seinen Jubel ein!
Ja, wer auch nur eine Seele
Sein nennt auf dem Erdenrund!
Und wer’s nie gekonnt, der stehle
Weinend sich aus diesem Bund!
Freude trinken alle Wesen
An den Brüsten der Natur;
Alle Guten, alle Bösen
Folgen ihrer Rosenspur.
Küsse gab sie uns und Reben,
Einen Freund, geprüft im Tod;
Wollust ward dem Wurm gegeben,
Und der Cherub steht vor Gott.
Froh, wie seine Sonnen fliegen
Durch des Himmels prächt’gen Plan,
Laufet, Brüder, eure Bahn,
Freudig, wie ein Held zum Siegen.
Traducere aproximativă în română
Bucurie, scânteie divină,
Fiica Elysium-ului,
Noi pășim, beți de foc,
Divinule, în templul tău!
Farmecul tău reunește
Ce moda a despărțit brutal;
Toți oamenii devin frați,
Acolo unde aripa ta blândă se odihnește.
Cui marea lovitură i-a reușit,
Să fie un prieten al unui prieten;
Cine a câștigat o femeie iubitoare,
Să-și amestece bucuria sa!
Da, chiar și cine doar o singură suflet
Îl numește al său pe acest pământ!
Și cine n-a reușit niciodată, să plece
Plângând din această uniune!
Toate creaturile beau bucurie
Din sânii naturii;
Toți cei buni, toți cei răi
Urmăresc calea trandafirilor săi.
Ne-a dat săruturi și vii,
Un prieten, încercat în moarte;
Plăcerea a fost dată viermelui,
Și heruvimul stă înaintea lui Dumnezeu.
Fericiți, așa cum zboară soarele său
Prin planul minunat al cerului,
Voi, fraților, urmați-vă drumul,
Bucuroși, ca un erou spre victorie.
Analiza și Impactul “Oda Bucuriei”
“Oda Bucuriei” a lui Friedrich Schiller este mai mult decât un simplu poem; este o celebrare a unității și fraternității umane. Scrisă inițial ca o poezie distinctă, “Oda Bucuriei” a captat imaginația publicului și a artelor prin temele sale universale și mesajul său pozitiv. Când Beethoven a ales să includă această poezie în partea finală a Simfoniei a IX-a, el a transformat-o într-un simbol muzical al păcii și al unității, ce a depășit granițele naționale și culturale.
Temele principale ale “Oda Bucuriei” sunt fraternitatea, unitatea și pacea între toți oamenii, indiferent de diferențele lor. Schiller a visat la o societate globală în care toți oamenii sunt tratați ca frați, și această dorință de armonie universală se reflectă în fiecare strofă a poeziei sale. Această idee a rezonat profund într-o Europă lovită de conflicte și diviziuni, și continuă să fie relevantă și în prezent. Într-o lume în care diferențele culturale și politice pot provoca tensiuni, mesajul “Oda Bucuriei” rămâne un apel la unitate și pace.
Includerea “Oda Bucuriei” în Simfonia a IX-a de către Beethoven a fost o decizie semnificativă. Beethoven, cunoscut pentru ideile sale progresiste și pentru pasiunea sa pentru libertate și egalitate, a fost atras de mesajul poeziei și a dorit să îl transmită unei audiențe cât mai largi. Simfonia a IX-a, și în special mișcarea finală care include “Oda Bucuriei”, a devenit una dintre cele mai cunoscute și iubite opere muzicale din lume. În 1972, Consiliul Europei a adoptat tema muzicală a “Oda Bucuriei” ca imn oficial, și mai târziu, în 1985, Comunitatea Europeană a urmat exemplul, transformând această lucrare într-un simbol al unității europene.
Este interesant faptul că, deși versurile lui Schiller sunt pline de speranță și optimism, contextul istoric în care au fost scrise era departe de a fi ideal. Europa era marcată de războaie și conflicte, iar ideile despre fraternitate și unitate păreau adesea de neatins. Totuși, tocmai această disonanță între realitate și ideal face ca mesajul “Oda Bucuriei” să fie atât de puternic. Este un apel la ceea ce ar putea fi, o viziune despre cum ar putea arăta lumea dacă oamenii ar alege să colaboreze și să se respecte reciproc.
În concluzie, “Oda Bucuriei” este un testament al puterii artei de a depăși barierele și de a inspira schimbare. Mesajul său de unitate și fraternitate continuă să fie relevant și astăzi, provocând generații după generații să viseze la o lume mai bună. Simbolismul său ca imn al Europei subliniază importanța colaborării internaționale și a dezbaterii pașnice, încurajându-ne să ne amintim că, dincolo de diferențe, suntem cu toții parte din aceeași familie umană.
